M-am mutat

De azi sunt de găsit pe www.ancaduma.ro 🙂

Gaudeamus igitur Lecturi Urbane

5 zile de târg, 109 000 de vizitatori, multe edituri, multe lansări, o sumedenie de surprize. Ne-am bucurat, așadar, să fim prezenți la cel mai important târg de carte din România: Târgul Internațional de Carte Gaudeamus. Aflat la ultimul nivel al pavilionului central Romexpo, standul nostru s-a bucurat de prezența multor oameni frumoși, interesați de proiectul Lecturi Urbane sau erau pur și simplu curioși să afle ce înseamnă acest proiect.

Lecturi Urbane este la Gaudeamus!

Echipa Lecturi Urbane este prezentă la cel mai aşteptat eveniment dedicat iubitorilor de lectură , Târgul Internațional Gaudeamus. Aflat la cea de-a 17-a sa ediție, Târgul Gaudeamus a  început joi, 18 noiembrie, durând până luni, 22 noiembrie 2010 în Pavilionul Central.

Pe noi o să ne găsiți la nivelul 7.70, deasupra intrarii principale, cu câteva surprize în mâneca şi invitați de marcă. Veți putea citi în cadrul standului cele mai noi apariții editoriale ale editurilor Humanitas, Adevărul , Polirom şi Nemira şi veți putea sta de vorbă cu invitații noştri. Aşadar, vineri, 19 noiembrie 2010 începând cu ora 16.00: scriitorii Vasile Ernu, Claudiu Komartin, Razvan Tupa vor fi prezenți la stand pentru a lectura şi a vorbi cu voi. Pentru duminică vă păstrăm o surpriză şi vă dăm un indiciu: va fi ceva legat de muzică.

Dacă v-am făcut destul de curioşi ştiți unde să ne găsiți. O să ne recunoaşteți după standul primitor, multe carti si oameni nerabdatori sa va cunoasca. Vă aşteptăm!

[pana una alta din punctul meu de vedere acest proiect a fost o adevarata provocare. ca si coordonator a trebuit sa gasesc acel special, acel ceva ce tine de spiritul lecturi urbane. eu zic ca l-am gasit. important e ca si voi sa il simtiti. trebuie doar sa veniti la targ, vom lectura, ne vom imprieteni si vom crea amintiri.:) te astept alaturi de mine si de echipa lecturi urbane. pe curand :)]

Fluturi printre marșuri

Vizionați cu încredere….

 

VIVA Lecturi Urbane!

Ideile pe care le avem ne aparţin în măsura în care le facem vizibile, dar ceea ce le generează depinde de oamenii pe care îi avem în jur. Iar Lecturi Urbane se bucură de o mulţime de oameni energici, frumoşi, activi, cu idei şi iniţiative vibrante ce  transformă acţiunile proiectului în acte grandioase, chiar revoluţionare.

Într-un prezent bombardat de anormalitate, noi ne permitem să trimitem semnale de firesc. Ne creăm contexte şi ocazii prin intermediul cărora să transmitem istorii despre cărţi şi despre oameni. Iar uneori, creăm adevărate revoluţii în vârtejul cărora se prind generaţii frumoase ce susţin cultura şi sunt responsabile faţă de comunitatea în care trăiesc.

Acum, cu zece mii de cărţi împărţite, peste o mie de voluntari implicaţi şi cu peste 25 de orase  în proiect, nu pot spune decât: VIVA LECTURI URBANE.

Şi cu această ocazie, vă anunţăm următoare ediţie, ce va avea loc pe 2 noiembrie, în metroul bucureştean. Vă aşteptam în acelaşi loc, pe peronul staţiei Unirii 1, să ducem povestea Lecturilor mai departe.

Ne veeeeeeeeedeeeeeeeem! 😛

Psst! Am uitat să îți spun: nu îţi face planuri pentru serile de 23 noiembrie şi 14 decembrie, când vor avea loc următoarele ediţii, unde eşti aşteptat cu mare entuziasm.

Nicăieri nu e ca acasă!

Nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl am când mama mă întâmpină la uşă alături de Codiţă, iar Dante dă năvală în casă. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl am atunci când sunt acasă, în camera mea, acasă la părinţi.

De fiecare dată când pornesc la drum spre Buzău, parcă ar fi un drum iniţiatic. De la pregătirea bagajului, la achiziționarea biletului, la masa din gară, la așteptarea trenului pe peron, la vecinii din compartiment, la timpul petrecut în tren (și umplerea lui) până la sosirea în gara din Buzău și la întâmpinarea caldă a tatălui meu.

Cand a fost la `89

Acum câteva zile a venit la noi un prieten drag de al nostru, Florin, ce ne-a arătat cu mândrie, ultima lui ghidușie. Meticulos, scoate hardul extern din ghiozdan, îl conectează la laptop, deschide un fișier, dă dublu click și ghici ce apare:

Surpriză, surpriză. Piesa Când a fost la `89 a celor de la Subcarpati, extrasă de pe albumul Subcarpati. Piesa are parte de un clip bine realizat, avându-i ca maeștri de ceremonie pe BeanMc, Florin Câmpeanu și Mircea Zanian. Poate nu știai, dar acest clip a fost filmat cu Canon 7D, ce face partea din gama HDSLR-urilor, care sunt aparate foto profesionale și cărora li s-a adăugat de curând funcția de filmare. Este un aparat foarte apreciat datorită imaginii comparabile cu cea a peliculei sau a camerelor profesionale precum Red One.

Ne-am bucurat să ne aflăm printre cei care au văzut clipul înainte de a începe promovarea în on-line a piesei. Mi-a plăcut să îl văd pe Bean cum ”intră în pielea personajului”, cum îți încântă urechea (se simte totuși influența de la Șuie Paparude :D).

Vă las să descoperiți piesa, versurile, clipul.

Eu una nu ma pot sătura! 😛

Te lasi condus?

încă de mică, mi-a plăcut să merg cu trenul sau cu mașina. mereu mi-au plăcut excursiile și drumețiile indiferent ce mijloc de transport era util pentru a duce la bun sfârșit ce ne propuneam. dar cel mai mult și cel mai mult îmi place să merg cu mașina, atât să fiu condusă, cât și să conduc. nimic altceva nu contează când sunt la volan, îmi place.

azi am realizat că nu îmi plac despărțirile și mai ales nu imi place să conduc pe cineva la gară / autogară / aeroport chiar dacă persoana respectivă pleacă doar pentru câteva zile. la fiecare deplasare undeva, fie acasă, fie în vacanțe, există un ritual al drumului, ce pornește de la a pregăti toate cele necesare nouă, dar și a te ocupa de nevoile lui danTe. mereu vor exista emoții….

emoții am și atunci când conduc pe cineva la tren, dar mă bucur că pot lua parte alături de el/ea la acel moment, dar sentimentul de după, atunci când stai și urmărești cu privirea cum dispare trenul este aparte. nu îl pot descrie, pot spune doar că este intens. rămâi puțin blocat, simți un fluturaș, te dezmeticești și te întorci la ale tale.

să nu înțelegeți că urăsc să conduc pe cineva la gară, doar că uneori îmi place alte ori nu. depinde și cine este condus… 😀

Un joc, un concurs! :P

Pentru că  îmi place să aduc zâmbetul pe fața oamenilor, vreau să fac un concurs, cu un premiu surpriză. Este o idee spontană care mi-a venit când am descărcat din aparat această poză ghidușă:

Prinde biscuitele sau cade? :))

Mare dilemă. Voi ce spuneți? Așa cum anunțam fac un concurs. Noi știm ce s-a întâmplat, avem și martori. Bun….

Ce trebuie să faci? Să lași un comentariu și să spui dacă Dante scapă biscuitele sau îl  prinde?

Premiul este  surpriză și o să fie oferit cu mult drag! 🙂

Câstigătorul va fi ales cu ajutorul siteului random.org.

Dante e nerăbdător să ofere premiul! 😛

Blue Motors va asteapta in Tribute!

Asa cum o spune si titlul va asteptam vineri, 12 martie 2010, incepand cu orele 22.00, in club Tribute (Calea Victoriei, nr 118, Bucuresti), unde trupa Blue Motors are placerea de a canta alaturi de Alexandra Ungureanu. Intrarea este 30 RON.

Va asteptam pentru o seara extraordinara, muzica 100% live, voie buna si multe surprize! 

Ne vedem acolo!

Blue Motors

Luat ca atare, BLUE MOTORS reprezinta un nume relativ nou si necunoscut in peisajul muzical al trupelor din Romania. Dar privind componenta trupei, aceasta reprezinta o suma de proiecte si experiente muzicale, o perioada mare de studio, ani de repetitii si concerte live sub mai multe denumiri si formule.

Blue Motors inseamna Edi, Adrian, Robert, Lorin, Florin si Petrica, dar si echipa tehnica, condusa cu succes de Vali Radulescu, si Anca (subsemnata), responsabila cu imaginea si PR-ul trupei.

Ceea ce ne leaga este pasiunea pentru muzica buna, aceasta inlantuire de sunete care te umple de o stare de bine pe dinauntru si ne apropie si de cei carora dorim sa le transmitem diferite sentimente.

Scopul nostru este sa ne simtim bine pe scena, restul vine de la sine. Cel mai important lucru pentru noi este publicul, si mai ales, feedback-ul dat de acesta in timpul fiecarui concert, sa simtim ca ne apreciaza cu sufletul pentru munca pe care o desfasuram.

Abordam cover-uri, dar nu neglijam niciodata partea frumoasa a compozitiilor proprii, lucru care caracterizeaza existenta oricarei trupe care se respecta (despre lucrul acesta veti afla detalii in curand).

Voi, dragii nostri prieteni, veti fi informati atat pe acest blog, cat si pe site-ul trupei (www.bluemotors.ro), despre activitatea noastra de trupa, despre orice miscare facem, unde ne aflam, ce mai cantam, ce ne place, ce muzica ascultam si multe alte informatii despre BLUE MOTORS.

Enjoy!

Puțin altfel

Pentru că tot discutam în seara asta cu Claudiu și Soso de Palahniuk, dar și pentru că GloryBox l-a descoperit pe twitter, vă fac un micuț cadou: Fight Club, dar într-o altă perspectivă.

Enjoy!

Ce mai e iubirea in ziua de azi?

Ce mai este iubirea în ziua de azi? Zilele trecute la examenul de la Psihologia Comunicării Interpersonale am avut subiect de examen: dragostea, iar la numărul celălalt s-a dat prietenia. Cred că nici nu se putea mai bine, având în vedere actualitatea subiectelor, mereu vor fi în vogă și pe delung dezbătute.

Legat de asta, în august 2009, Soso mi-a povestit despre una din serile de la Bistrița, unde împreună cu Andrei, SGB și Gelu, au vorbit despre o antologie de poeme de dragoste,  dar n-au fost lucruri concrete care să fie notate nici în memorie, nici pe hârtie. un plan de viitor poate. Ideea s-a conturat, iar poemele din antologie vă las să le descoperiți singuri! 🙂

Avatar

Am fost la Avatar. Sincer mă așteptam să fie puțin altfel. Ne-am gândit de multă vreme să mergem la Avatar, dar nefiind hotărâți, a picat la țanc faptul că am fost îndemnați de niște prieteni să mergem sa îl vedem. Ne-am decis să mergem sâmbătă, am făcut rezervările on-line și ne-am dus în mall-ul din Vitan.
Ne-am intâlnit, am luat biletele, am stat la o coadă imensă la junk-movie-stuff, am găsit locurile, ne punem ochelarii speciali și așteptam filmul. Am stat pe mijlocul sălii, locuri pe centru, delicios! Și filmul a început…. și s-a terminat după 3 ore.

”Trișez cu viața!”

Un scurt metraj ce merită toată atenția!

http://unanotimpinberceni.blogspot.com/2010/01/trisez-cu-viata.html

Un proiect realizat în cadrul anul 2010, la invitaţia Anei şi a Cameliei Toma, la un proiect de scriere şi teatru cu deţinuţii de la penitenciar.